Riscurile pe care le implică o inflație tot mai mică

13502 Rata inflației continuă să scadă, coborând la -1,9% în luna august. În vreme ce unii economiști vorbesc de riscul ca Banca Centrală să reia tipărirea de bani, alții sunt de părere că apar dezechilibre pe fondul creșterii consumului peste oferta internă. Există și avantaje – crește puterea de cumpărare.

Preţurile de consum au scăzut cu încă 0,5% în august, faţă de iulie, rata anuală a inflaţiei coborând la -1,9%, de la -1,7% în luna precedentă, pe fondul ieftinirii alimentelor cu 7%, conform datelor Institutului Național de Statistică (INS). Pe de altă parte, mărfurile nealimentare s-au scumpit cu 0,8%, iar tarifele serviciilor au urcat cu 2%.

Economiștii arată că alimentele s-au ieftinit odată cu reducerea TVA de la 24% la 9%. De asemenea, INS anunța cu o zi înainte creșterea deficitului comercial cu 16%, în primele șapte luni ale anului, comparativ cu perioada similară din 2014. În timp ce analistul economic Florin Cîțu folosește cuvântul deflație, profesorul de economie Cristian Păun îl contrazice.

„Nu vorbim despre deflație fiindcă ar însemna scăderea generalizată a prețurilor. Ori INS nu surprinde toate prețurile. Iar indicele prețurilor de consum pe baza căruia se măsoară inflația nu include chiriile, prețul caselor etc. Putem remarca însă o scădere a prețurilor, ceea ce nu este rău fiindcă acest lucru duce la o putere de cumpărare suplimentară. Iar românii și așa cumpărau mai scump multe lucruri decât ceilalți europeni“, a precizat, pentru „România liberă“, Păun.

Acesta spune că, în cazul în care, pe termen lung, persistă această scădere de prețuri putem vorbi despre fenomenul de deflație. „Personal nu cred că se va întâmpla acest lucru fiindcă mărindu-se puterea de cumpărare, consumatorii vor fi tentați să se reîntoarcă în consum. Dacă îmi scade prețul la pâine, diferența o voi folosi pentru a cumpăra altceva. Iar prețurile nu vor coborî la toate produsele, existând consum“, explică Cristian Păun. Pe de altă parte, producătorii atunci când văd că scad prețurile și totodată profiturile, pot umbla la costuri, pot crește gradul de retehnologizare, de modernizare sau cel de prelucrare al produselor.

Există și riscuri

„Temerea apare dinspre BNR fiindcă scăderea prețurilor este problematică pentru stat. Pe prețuri în scădere, taxele încasate de stat sunt în scădere. Primul care se sperie de deflație este statul, iar a doua este Banca Centrală, care încearcă chipurile să tempereze deflația prin tipărirea de monedă și prin scăderea dobânzii cu care se împrumută băncile de la BNR. Însă, de multe ori, banii proaspăt tipăriți se duc în buzunarele celor apropiați de această tiparniță – bancheri și cei care lucrează cu statul. Și nu vorbim despre eficiență. Vorbim de tipărire de bani cu dedicație“, avertizează Cristian Păun. În schimb, Ionuț Dumitru, președintele Consiliului Fiscal, vorbește despre riscurile dezechilibrării balanței comeciale, importurile depășind exporturile.

„Reducerea taxelor pe consum – TVA și accize nu este o măsură potrivită în condițiile în care consumul deja crește. Atunci când consumul crește mai mult decât oferta internă, nu pot apărea decât două efecte: presiuni inflaționiste, pe care deocamdată nu le vedem fiindcă avem reduceri de taxe care le maschează, dar la 1 ianuarie 2017 când ies din calcul reducerile de taxe, inflația va avea o revenire destul de puternică, aproape de 3%, de la o valoare negativă în momentul de față și, al doilea efect – deteriorarea balanței comerciale. Dacă oferta internă nu face față, vom avea importuri mai mari“, susține Dumitru.

Profesorul Păun are însă o altă opinie: „Într-o primă fază importurile cresc, însă există posibilitatea de a reechilibra piața internă. Adică anumiți exportatori care ocoleau piața internă fiindcă TVA era prea mare și nu renta să vândă în România fiindcă nu găseau piață de desfacere, se reîntorc acasă unde cererea este în creștere“.

Sursa: romanialibera.ro


IBD

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

ItalySpainEnglish