la românească pe bani europeni

03-mester-popular-ionela-lungu-humulesti la românească a devenit o afacere de câțiva ani încoace, iar estimările din piață spun că, dacă știi să valorifici motivele naționale brodate pe pânză, se poate spune că ai dat lovitura. Un atelier de confecții de inspirație populară este o afacere accesibilă pe bani europeni. Cum? Iată povestea unuia dintre cei care au reușit.

Gabriel Mihail are din copilărie dorul de frumosul popular, de când, în vacanțe, bunica îl punea să coasă cot la cot cu ea ii tradiționale. Iar, acum, la 30 de ani distanță de aceste amintiri frumoase, Gabriel s-a hotărât, folosind noile tehnologii, să deschidă propriul atelier. Dar el demarat mai multe proiecte pe fonduri structurale cu care are deja succes. Ultimul este acest atelier de confecții de ii în zona orașului Nehoiu, mai exact la Gura Teghii. A aplicat pe axa 6.1 care finanțează structuri de dezvol-tare socială.

„Am prins programele acestea cu finanțare nerambursabilă de la Bruxelles în proporție de 98%. Cofi-nanțarea a fost de doar 2%. Programele pe axa aceasta s-au închis. Urmează cele prin PNDR, dar acolo cofinanțarea poate ajunge până la 30%.” Pentru ca programele acestea avantajoase pe economie socială să fie viabile, este necesară îndeplinirea anumitor condiții. Una dintre acestea este ca două treimi din angajați să provină din grupuri sociale vulnerabile. Adică, fie persoane care vin din familii monoparentale, din familii cu mai mult de doi copii, fie persoane cu dizabilități sau care trăiesc cu venitul minim garantat, fie persoane de etnie romă etc. Bineînțeles că se urmărește și profitul împreună cu includerea în câmpul muncii a celor defavorizați.

„Profitul vine după primul an, și pentru atelierul nostru mă aștept la un 30.000 de lei pe an. Vom vinde în zona Bran, deja am precontractat marfă. Și dăm drumul site-ului prevăzut în proiect în 5 limbi străine. Vreau să vindem foarte mult afară. Profităm la maximum de faptul că anul acesta și cel care vine trendul etno este încă pe val”, povesteşte antreprenorul.

Beneficii din olărit
Hobeanu Ella și Cristian Munteanu au deschis tot un atelier, dar de olărit, în București. Au accesat fonduri minimis de 25.000 de euro. Durata proiectului este de 6 luni. Ajutoarele publice s-au dat pentru start-up-uri. Din finanțarea aceasta, Ella, în colaborare cu meșterul olar Cristian, cumpără acum 6 roți electrice de olărit, un cuptor pentru ardere și restul echipamentului necesar pentru producerea de obiecte utilitare si decorative din lut. Societatea are doi angajați, iar condiția pentru accesarea ajutorului a fost ca unul dintre aceștia să aibă sub 35 de ani.

Colaborare cu lumea modei
Gabriel este decis să atace catwalk-urile românești cu ceea ce scoate din atelierul său din Gura Teghii. Așa că a început colaborarea cu creatoarea de modă Claudia Rawlings, o româncă stabilită de15 ani în Marea Britanie și care a revenit în România pentru creații etno. „Vreau să aduc un suflu nou, modern, pe partea asta de etno. Ii a cam făcut toată lumea. Voi colabora cu atelierul lui Gabriel pentru creații moderne. Vreau să ieșim din tipar, să iau modele tradiționale și să le plasez într-un design nou, neobișnuit. Voi folosi combinații de materiale mai puțin convenționale”, spune crea toarea de modă. Unul dintre proiec tele de suflet ale Claudiei este cel legat de o rochie veche de 100 de ani, descoperită într-o casă țărăneas-că din Ardeal. Ea va fi restilizată și readusă din zona din care provine.

Gabriel a accesat 120.000 euro pentru proiectul care include atelierul. 2% a fost cofinanțarea proprie, iar banii au venit la câteva luni de la contract. Timp în care s-au precontractat echipamentele. Trei mașini de cusut și trei de brodat plus încă una de cusut în piele au costat în jur de 20.000 euro. La atelier mun cesc acum 6 angajați, pe care tot Gabriel, pe fonduri europene, i-a perfecționat în cadrul unui proiect de recalificare. Asta pentru că în zonă a fost pe vremuri o fabrică de confecții, dar care astăzi mai func ționează doar la capacitate minimă. Pânza pentru ii Gabriel o cumpără din țară, pentru ca produsul rezultat să fie cap-coadă românesc.

Sursa: jurnalul.ro


IBD

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

ItalySpainEnglish