La început de drum -Proiectul pe fonduri europene i-a adus lui Bogdan Anghel șansa unui viitor prosper

Secretele-unei-productii-ridicate-de-lapte-in-fermele-de-vaci Stăruință, seriozitate și muncă grea. Aceasta este „rețeta“ succesului pentru Bogdan Anghel, un tânăr întreprinzător care își dezvoltă o fermă de vaci în apropiere de Agnita. Rămas orfan de tată, Bogdan a început afacerea pe cont propriu, iar un proiect european îi asigură primii pași cu o finanțare consistentă.

Proiectul „Instalarea tânărului fermier Anghel Bogdan Gheorghe ca șef de exploatație în orașul Agnita, județul Sibiu“, depus pe Măsura 112 prin GAL Microregiunea Hârtibaciu, a obținut o finanțare nerambursabilă de 32.000 de euro. Obiectivele sale se referă la creșterea și înmulțirea vacilor de lapte și mărirea suprafeței cultivate pentru furaje. Proiectul este în implementare, iar până acum investitorul și-a modernizat adăpostul animalelor și și-a amenajat baza exploatației. Deși a absolvit Facultatea de Construcții la Cluj și nu se gândea acum câțiva ani că va lucra în agricultură, acum este hotărât să devină fermier european.

Un ajutor important

De când a aflat că poate accesa fonduri europene prin GAL Microregiunea Hârtibaciu, Bogdan Anghel n-a mai stat pe gânduri. „Am aflat de GAL, am aflat că e mai ușor de accesat fonduri prin GAL, pasionat oricum eram, așa că am zis că e o șansă. A fost un ajutor mare. Altfel, din bani proprii, nu poți să faci ceva repede. Cu fondurile acestea, am putut merge mai repede înainte“, povestește el. De la câteva capete, agnițeanul în vârstă de 29 de ani a ajuns la o fermă în toată regula. „Aveam câteva vaci, niște tineret. Acum am 16 vaci adulte, din care mai sunt câteva tinere, montate, și tineretul aferent acestora. Laptele nu îl vând, cresc vițeii. Laptele e greu de valorificat, se oferă prețuri derizorii, așa că ideea mea a fost să cresc viței. Încă nu am profit de pe urma animalelor. Dar, după socotelile mele, deocamdată e mai rentabil decât să vinzi laptele“, ne-a spus Bogdan.

Cu palmele bătătorite

Pregătirea dosarului și respectarea tuturor cerințelor s-au dovedit la fel de grele ca și munca în fermă. Însă tânărul se gândește, în fiecare clipă, doar la obiectivul final. „Am ajuns la concluzia că sunt grele cerințele. Nu știu dacă există candidatul ideal. Eu am făcut totul conform proiectului. Sunt multe hârtii de pregătit. Acum trebuie să depun a doua cerere de plată și nu am timp, atât de mult e de lucru. După ce terminăm cu fânul, trebuie să mă apuc de a doua cerere. Deocamdată, am primit 60 la sută din cei 32.000 de euro. Din banii aceștia am luat animale și pământ. Acum mi-ar trebui și banii ceilalți, fiindcă am ocazia să mai cumpăr niște pământ și asta e cel mai important ca să pot dezvolta afacerea“, explică el. Nu se gândește prea mult la efortul depus. Fără el nu se poate. „Părinții mei au avut pământ și au avut aici o fabrică de produse lactate, din 1993 până prin 2005. Au avut și ei niște animale. Dar dacă au avut pământ, am început eu afacerea cu animale. Pe mine m-a pasionat. Mie îmi place. Deși e greu, foarte greu să le faci pe toate. Mai ales că sunt singur, tata a murit anul trecut și nu am pe nimeni lângă mine să îmi dea un sfat. Ușor nu e. Dar banii aceia sunt un ajutor pentru oricine vrea într-adevăr să dezvolte o afacere. În ziua de azi, totul depinde de bani“, conchide agnițeanul.

Bogdan ANGHEL fermier

„Sfatul meu pentru cei care vor să acceseze fonduri europene este să încerce să facă proiectul serios, riguros și să îl respecte întocmai. Și trebuie să îți placă ceea ce faci.“

Denumirile măsurilor de finanțare

Măsura 112 – Instalarea tinerilor fermieri
Măsura 312 – Dezvoltarea sectorului non-agricol
Măsura 313 – Încurajarea activităților turistice
Măsura 322 – Valorificarea obiectivelor de patrimoniu cultural și natural
Măsura 421 – Implementarea proiectelor de cooperare

„Microregiunea Hârtibaciu” – GAL-ul din centrul ţării

Asociaţia „GAL Microregiunea Hârtibaciu”, formată din 26 de membri, a obţinut personalitate juridică în 30 octombrie 2007. Actuala structură a GAL „Microregiunea Hârtibaciu” se compune din 53 de membri, din care 15 primării, 14 ONG-uri, 10 societăţi comerciale, patru întreprinderi individuale, patru grupuri de iniţiativă şi șase persoane fizice. Teritoriul GAL MH se întinde pe o suprafaţă de peste 1.389 kmp, cu o populaţie de 43.744 locuitori, în 58 de localităţi.
Echipa tehnică condusă de managerul Elena Curcean a reuşit să atragă pe Valea Hârtibaciului, până în prezent, prin intermediul proiectelor finanţate, o sumă nerambursabilă în valoare circa 2.161.000 euro, din cei 2.281.120 prevăzuţi în strategia de dezvoltare. Cea mai mare sumă, 844.984 euro, a fost atrasă prin măsura 322 şi va fi folosită pentru dezvoltarea satelor. Cele mai multe proiecte au fost depuse pe măsura 112 , prin care 16 tineri îşi vor începe activitatea beneficiind de câte 40.000 de euro pentru culturi vegetale, zootehnie şi apicultură. Pentru dezvoltarea turismului au fost depuse patru proiecte, care însumează valoarea de 618.195 de euro şi vor duce la punerea în valoare a patrimoniului natural şi cultural existent pe Valea Hârtibaciului.
Prima etapă de atragere de fonduri europene, pe Axa LEADER, aproape s-a încheiat. Grupul de Acţiune Locală „Microregiunea Hârtibaciu” urmează să sprijine implementarea proiectelor finanţate şi să elaboreze următorul Plan de Dezvoltare Locală a zonei, realizând întâlniri cu partenerii şi cu membrii asociaţiei pentru etapa 2014 – 2020, în care se preconizează un buget mult mai mare și un nou succes pentru Valea Hârtibaciului.

Sursa: mesageruldesibiu.ro


IBD

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

ItalySpainEnglish