De ce crede Mugur Isărescu că românii nu simt creşterea economică

images (3)Economiştii pot explica populaţiei că de la creşterea economică până la buzunarul omului este ceva drum, uneori unul lung, a declarat joi Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naţionale a României, în cadrul unei conferinţe la ASE.

‘Lumea se întreabă de ce avem creştere economică dacă nu se simte în buzunarele oamenilor. Numai economiştii şi numai noi putem să le explicăm că de la creşterea economică până la buzunarul omului e ceva drum. Este, uneori, un drum lung. Indicatorul care trebuie să fie folosit este venitul disponibil. Ce îi rămâne omului în buzunar, nu? După ce îşi plăteşte impozitele. Păi dacă am început să ne plătim, în sfârşit, impozitele şi nu mai luăm salariile pe alte căi avem mai puţin venit disponibil, nu? Dacă ne plătim creditele. Dacă scade intermedierea financiară de la 40 la 30% din PIB, vă daţi seama ce reducere a volumului creditelor e în România. Venitul disponibil este mult mai mic’, a spus Isărescu, citat de Agerpres.

România a înregistrat o creștere economică peste așteptări în primul trimestru din 2015, de 4,2% față de perioada similară a anului trecut, fiind pe primul loc în UE din acest punct de vedere.

Mugur Isărescu a precizat că trebuie explicat de ce un program de uşurare a poverii rambursării creditelor bazat pe venitul disponibil a fost dat uitării.

‘Nu mai discută nimeni despre el, în schimb apar tot felul de proiecte de uşurare care nu face altceva decât să descurajeze creditarea, chiar o pot pune la pământ. Pentru că aici apar foarte multe iluzii nu cred că este loc mai bun să se discute decât la ASE. Dacă s-ar discuta la Banca Naţională, mai mult decât s-a discutat, iar se va spune că suntem avocaţii băncilor. Chiar că nu suntem. (…) O cifră la nivel global pe care lumea nu o înţelege este ajustarea. Când îţi reduci deficitul de cont curent de la 14% la 1% din PIB, inclusiv în ultimii 2 ani, înseamnă câţiva ani buni de creştere economică’, a mai afirmat guvernatorul BNR.

Potrivit acestuia, un deficit de cont curent nu înseamnă altceva decât o absorbţie mai mare decât producţia internă bazată pe resurse externe.

‘Atunci de ce ne-am minuna că încă nu se simte în buzunarele oamenilor? Aici trebuie să le dăm ce este dezintermedierea financiară, am schimbat cuvântul cu deleveraging, că aşa sună mai bine, că e cuvânt englezesc. Deleveraging înseamnă că nu poţi să trăieşti mai bine chiar dacă îţi creşte salariul în momentul în care îţi rambursezi creditul pentru că venitul disponibil scade. Trebuie găsite formule de a menţine venitul disponibil prin restructurări viabile în domeniul creditului’, a mai explicat Isărescu.


IBD

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

ItalySpainEnglish