Cum se transformă inflaţia în deflaţie

saracie Rata inflaţiei continuă să surprindă. În luna august, rata anuală a inflaţiei a ajuns la minus 1,9%. Guvernatorul Băncii Naţionale, Mugur Isărescu, anticipase că trebuie să ne aşteptăm în lunile de vară la o uşoară deflaţie, dar nivelul la care se ajunge pare de domeniul incredibilului.

Spunem acest lucru pentru ca un minus 1,9% reprezintă o reducere importantă a inflaţiei. O scădere statistică, dar greu de regăsit în viaţa de zi cu zi. Acestea sunt, însă, datele statistice.

Este clar, analizând rată inflaţiei pe luna august, că scăderea importantă vine de la mărfurile alimentare. Există chiar şi recorduri absolute de scădere a preţurilor, fasolea şi cartofii atingând o reducere a preţului de aproximativ 16 la sută.

Poate surprinzător, preţul fructelor a crescut cu două procente, chiar dacă vara, în mod tradiţional, producţia şi consumul de fructe cresc. Iată, însă, că producătorii au ştiut să speculeze perioada de consum maxim.

În rest, în materie de produse alimentare sunt scăderi de preţuri pe toată linia. Evident, dincolo de consum, scăderea preţurilor vine din reducerea de TVA la produsele alimentare care a devenit operaţională începând cu luna iunie a acestui an. Să adăugăm şi declaraţiile producătorilor de alimente, cele mai importante companii raportând deja creşteri ale vânzărilor de până la 10% faţă de anul trecut.

Mai rămâne ca tendinţa de creştere a încasărilor bugetare din TVA, plus 15% în primele şase luni, să fie confirmata şi în a doua parte a anului. Astfel, vom avea o imagine completă a măsurii de scădere a TVA. Chiar dacă rezultatele vor fi pozitive, nu trebuie să credem automat că modelul de relaxare fiscală se putea aplica cu efecte la fel de spectaculoase pentru întregul pachet de reduceri de taxe şi impozite propus de Guvern în varianta iniţială a Codului fiscal.

Întorcându-ne la rata anuală a inflaţiei din luna august, trebuie remarcat că preţurile au fost trase în sus de servicii şi de produsele nealimentare. Dintre produsele nealimentare, energia electrică şi gazele naturale au fost cele cu cea mai mare creştere a tarifelor, de 5% şi, respectiv, 7%. Interesant este că indicii producţiei industriale reflectă o creştere a producţiei de energie şi gaze, fapt care ne arată că în pofida preţului mai mare, consumul şi producţia au crescut. La nivelul populaţiei, explicaţia este legată de lunile de vară, extrem de călduroase, care au crescut consumul casnic. La nivelul industriei, consumul mai mare, care trebuie confirmat de viitoarele informaţii statistice, arată o creştere a producţiei şi deci o intensificare a activităţii industriale.

O creştere economică a cunoscut şi sectorul construcţiilor. Dar, atenţie!, creşterea este datorată lucrărilor de reparaţii capitale şi construcţiilor rezidenţiale. Lucrările inginereşti care definesc investiţiile publice de infrastructură sunt în scădere, ceea ce confirmă datele bugetare referitoare la scăderea cheltuielilor de capital.

Cu alte cuvinte, sectorul construcţiilor este tractat de companiile private, care au reînceput să investească, şi ”tras în jos” de sectorul public.

Datele statistice arată, din nou, partea bună a economiei reale. Confirmă că există sectoare şi domenii economice în care creşterea este tot mai mare. Ele vin dinspre sectorul privat. Sectorul public rămâne, din păcate, ”călcâiul lui Achile”, punctul sensibil al economiei româneşti.

Sursa: rfi.ro


IBD

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

ItalySpainEnglish