Birocraţia şi reticenţa bancherilor frânează accesarea fondurilor europene. Ce experienţe ne împărtăşesc beneficiarii PNDR 2007-2013

fonduri-pndr-2012-300x243Timpul prea lung de aşteptare după diverse avize şi autorizaţii, garanţiile prea mari cerute de bănci la cofinanţare, dar şi nerespectarea planului de afaceri ori a prevederilor caietului de sarcini sunt principalele piedici în calea beneficiarilor care solicită finanţări europene.
De la depunerea unui dosar de finanţare până la realizarea efectivă a proiectului durează cel puţin doi ani, timp în care beneficiarul trebuie să se înarmeze cu o voinţă de fier şi cu multă răbdare pentru a depăşi toate barierele ce-i stau în cale.

Care sunt aceste bariere? Pentru a le identifica, „Adevărul“ vă propune o mică incursiune în rândurile celor care au beneficiat de finanţări în cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013, pe baza relatărilor exprimate de aceştia în cadrul unui seminar organizat recent de Ministerul Agriculturii şi  Reţeaua Naţională de Dezvoltare Rurală. Aşteptare lungă, risipă sigură Marea problemă pe care o întâmpină aproape toţi beneficiarii este dată de durata uneori excesiv de lungă de la momentul depunerii dosarului până la contractarea proiectului de investiţii şi, apoi, până la finalizarea proiectului. Pe lângă faptul că se cer multiple autorizaţii şi avizări, după care ai de aşteptat săptămâni şi uneori luni la rând, întârzierea presupune şi modificări sau întocmirea de acte adiţionale. Ca să nu mai vorbim de faptul că în cei doi-trei ani de aşteptare (mai ales în perioada 2011-2014) valuta – moneda euro – s-a apreciat semnificativ, iar diferenţele de curs au fost suportate de beneficiari.

„Printre problemele cu care s-au confruntat beneficiarii noştri se mai regăsesc şi lipsa cofinanţării, faptul că bancherii cer garanţii care nu sunt din mediul rural sau diversele modificări bugetare intervenite în perioada de implermentare“, a declarat Anghel Panait, director adjunct al filialei Constanţa din cadrul Agenţiei pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR). Oficialul a enumerat şi câteva greşeli pe care le-a observat în derularea programelor, cum ar fi lipsa unor studii de piaţă („din cauza căreia s-a ajuns, în anumite cazuri, şi la recuperări de debite“), achiziţionarea cu întârziere a unor terenuri (care a dus la scumpirea acestora, spre exemplu de la 1.000 la 5.000 de euro hectarul), nerespectarea prevederilor din caietele de sarcini sau amplasarea de investiţii în locuri care nu sunt racordate la utilităţi.

Scrisoarea de confort, pe cale de dispariţie O altă mare piedică în calea accesării fondurilor a venit din comportamentul bancherilor. „Au fost foarte multe (8 din 10) cazuri în care la început banca a acordat scrisoarea de confort, dar ulterior nu a mai acordat şi creditul aferent, pe motiv că, între timp, clientul ar fi devenit nebancabil. Din această cauză, scrisoarea de confort nu va mai fi folosită“, a declarat Mihai Herciu, şeful Direcţiei Generale Dezvoltare Rurală din cadrul Ministerului Agriculturii – Autoritatea de Management a PNDR. Tot la reticenţa băncilor s-a referit şi Andrei-Florin Ianţoc, investitor care a înfiinţat o seră de aproape un hectar în comuna constănţeană Nicolae Bălcescu. „Am fost pe la toate băncile pentru a obţine cofinanţare şi doar una (cu capital italian – n.n.) a înţeles proiectul şi mi s-a aprobat dosarul. Dar şi acolo a fost schimbat directorul şi a trebuit să o iau de la capăt. Toţi au fost reticenţi, mai sunt încă şi acum. Ca să vedeţi în ce termeni vorbeau cu noi, închipuiţi-vă că un director de bancă m-a întrebat dacă am dat vreodată cu sapa“, ne-a spus investitorul.

Ajutoarele sociale au două tăişuri Resursa umană este, tot aşa, o mare problemă pentru beneficiarii de fonduri europene alocate prin PNDR 2007-2013. Ca o consecinţă firească a dezvoltării investiţiilor astfel finanţate, în localităţile respective apar şi noi locuri de muncă, dar aceste posturi rămân adesea neocupate. De ce? Pentru că o bună parte din populaţia acelor localităţi beneficiază de ajutoare sociale şi preferă să stea acasă pe acei bani în loc să muncească pentru un salariu. „Noi oferim între 1.000 şi 1.200 de lei salariu net, oamenii nu trebuie să ştie nimic pentru că îi calificăm noi la locul de muncă, dar nici aşa nu vin – şi aici sunt locuri de muncă pe perioadă nedeterminată, nu sunt sezoniere. E necaz mare cu oamenii, pentru că înaintea noastră vin ajutoarele sociale şi nu-i poţi convinge să renunţe la ele ca să muncească pentru un salariu“, a mai spus dezvoltatorul serei de la Nicolae Bălcescu.

Seminarul „Schimb de bune practici – Proiecte de succes în România din perspectiva PNDR 2007-2013“ a fost organizat de Ministerul Agriculturii, în colaborare cu Reţeaua Naţională de Dezvoltare Rurală. Primele plăţi ar putea veni în 2015 Directorul general al Direcţiei Dezvoltare Rurală din cadrul Ministerului Agriculturii, Mihai Herciu, a declarat că sunt condiţii şi premise favorabile ca până la sfârşitul anului 2015, pe PNDR 2014-2020, să se facă primele plăţi din fonduri europene.

Sursa: adevarul.ro


IBD

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

ItalySpainEnglish