AOAR: Absorbția fondurilor UE pe exercițiul financiar 2014-2020 va fi mai bună, dar depinde de schimbările din sistem

EUROPSKI-FONDOVI-EURI-EUROPSKA-UNIJA-300x225Absorbția fondurilor europene pe exercițiul financiar 2014 – 2020 va fi mai bună decât cea din exercițiul anterior, însă depinde de cât de repede vor fi implementate schimbările de sistem anunțate, respectiv alegerea unui operator bancar care să intermedieze absorbția, noua Lege a achizițiilor publice, dar și de cât de repede vor fi lansate programele operaționale, susțin reprezentanții mediului de afaceri și ai sistemului bancar.

“Exercițiul va fi mai bun (decât precedentul — n.r), dar va depinde fundamental de schimbările anunțate, de alegerea unui operator bancar, care să intre în flux. Este important ca acest sistem să se concretizeze, să știe toată lumea regulile și să îi dăm drumul odată. Suntem la jumătatea anului doi din exercițiul doi și încă ne organizăm”, a declarat miercuri secretarul general a Asociației Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), Cristian Pârvan, în cardul unei conferințe dedicată absorbției fondurilor europene.

În opinia sa, administrațiile locale sunt “extraordinar de slab pregătite” în absorbția fondurilor europene. Mai mult, Pârvan susține că “atunci când vom trage linie pe 2007 — 2013 vom vedea că avem o problemă de administrare centrală pe care nu o poate suplini nici mediul de afaceri, nici sistemul bancar”.

Și reprezentanții sistemului bancar sunt de părere că noul exercițiu financiar va fi mai bun decât precedentul, că beneficiarii sunt mai familiarizați cu procedurile de absorbție, însă tot de autorități depinde cel puțin startul noilor programe.

“Doar câteva apeluri au fost lansate până la această dată. Termenele nu au fost bine corelate. Autoritățile au devenit mai flexibile, au mai învățat câte ceva, însă așteptăm cu interes și noua Lege a achizițiilor publice”, a spus Loredana Răuțu, șef departament EU Office, în cadrul Băncii Comerciale Române.

Ea a precizat că băncile au acordat credite de cofinanțare a proiectelor cu fonduri europene de 5 — 6 miliarde de euro până în prezent, astfel că sunt pregătite pentru noul cadru financiar.

De relația cu autoritățile s-a plâns și Leonard Cornoiu, director Direcția de Programe Europene, Banca Transilvania. “Ne confruntăm cu lipsa de informații de la autorități. O agenție de Dezvoltare Regională ne-a rugat foarte frumos să nu îi mai sunăm pentru că nu pot să ne mai furnizeze niciun fel de informație”, a subliniat reprezentantul băncii.

La rândul său, Ramona Ivan, director în direcția Relații Externe și Finanțări Structurale din CEC Bank, susține că băncile au bani să crediteze, au acces și la fonduri din partea instituțiilor financiare internaționale în acest scop, dar trebuie să aibă pe cine să finanțeze. “În trecut, multe dintre proiecte s-au făcut doar ca să se facă. Toată lumea vorbește de fonduri UE, dar noi spune că este bine să vorbească doar cine știe despre ce este vorba. Mesajul dinspre autorități trebuie să fie corect, și anume — nu sunt bani pentru orice, pentru oricine și în orice condiții”, a explicat reprezentantul CEC Bank.

Potrivit sursei citate, pentru a accesa fonduri europene, beneficiarul trebuie să aibă ceva bani, “cel puțin pentru diferență, pentru ce este neeligibil și încă pe atât pentru că socoteala de acasă nu se potrivește cu ceea ce urmează”. Ramona Ivan susține că astfel beneficiarul devine mai responsabil în implementarea proiectului și nu așteaptă doar partea de finanțare nerambursabilă, grantul, care conferă “o anumită relaxare”.

În același context, președintele executiv al Asociației Române a Băncilor, Florin Dănescu, a precizat că absorbția fondurilor europene trebuie tratată ca un proiect național care să implice întreaga societate, de la autorități, sistem bancare, mediu de afaceri și publicul larg.

Reprezentantul ARB a mai spus că, în mod greșit, până în prezent, tot ce nu a mers bine în absorbția fondurilor europene a fost pus pe seama băncilor. Mai mult, “românii, cei care ar putea accesa mai mult și mai bine fonduri europene, au și un sentiment de blazare: nu are rost, este foarte complicat, iar ce li se transmite ca mesaj este că este un proiect cu o rată foarte mică de succes, este foarte costisitor, șansa de a reuși este numai pentru alții, și s-ar putea să ai și alte necazuri”, a mai spus Dănescu.

Sursa: AGERPRES


IBD

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

ItalySpainEnglish